Omenirea ar putea rămâne în viitor fără ''jumătate dintre medicamente'' din cauza extincției plantelor

Omenirea ar putea pierde "până la jumătate dintre toate viitoarele medicamente" din cauza numărului foarte mare de specii de plante care se confruntă cu pericolul extincției, au avertizat oamenii de știință într-un raport, relatează marți DPA/PA Media.

Aproape jumătate dintre plantele cu flori sunt amenințate, numărul lor depășind 100.000, în timp ce în jur de 77% dintre cele care nu au fost încă descrise de oamenii de știință s-ar afla în pericol.

În unele cazuri, acestea dispar în perioada cuprinsă între descoperirea lor și momentul în care sunt catalogate, un proces ce durează, în medie, circa 16 ani.

Principala cauză a acestor dispariții este pierderea habitatului, prin defrișări ori ridicarea de baraje ce inundă zonele fluviale din amonte. Schimbările climatice sunt "cu siguranță la orizont", a declarat analista în domeniul conservării Matilda Brown, adăugând, însă, că această amenințare este mult mai greu de evaluat.

Brown se numără printre cercetătorii de la Grădinile Botanice Regale din Kew, situate în cartierul londonez Richmond, care au publicat aceste descoperiri într-un un nou raport intitulat "Situația plantelor și ciupercilor din lume".

Ei solicită ca toate speciile nou descrise să fie considerate amenințate, cu excepția situațiilor în care se dovedește contrariul.

"Ne referim la peste 100.000 de specii care sunt amenințate - mai mult decât numărul total al speciilor de mamifere, păsări, reptile, pești, toate vertebratele noastre la un loc", a explicat Brown.

"Iar când ne gândim că nouă din 10 dintre medicamentele noastre provin din plante, ceea ce ne-ar putea aștepta este pierderea a până la jumătate dintre toate viitoarele noastre medicamente", a spus ea.

"Nu este un număr mare, dacă ești o plantă. Este un număr mare în ceea ce privește impactul potențial pentru umanitate", a subliniat cercetătoarea.

Multe specii recent descrise sunt mai vulnerabile la extincție deoarece sunt specifice doar unei singure regiuni sau se află în zone intens marcate de activitatea umană.

Există numeroase zone aflate "în umbră", în Amazonia, India, China, regiuni tropicale din Asia de Sud-Est și părți din Orientul Mijlociu, unde conflictele, terenul greu accesibil și lipsa de finanțare au reprezentat o provocatoare pentru activitățile de explorare ale botaniștilor.

Peste 200 de oameni de știință din 102 instituții din 30 de țări au contribuit la raportul publicat de Grădinile Botanice Regale din Kew, care include "The World Checklist of Vascular Plants" (WCVP), cea mai completă bază de date cu specii de plante cunoscute, conținând peste 350.000 de nume.

Rafeal Govaerts, care a petrecut 35 de ani întocmind această listă, a declarat că a fost inspirat de visul lui Charles Darwin de a vedea înregistrate toate speciile de plante de pe Pământ.

Această listă trebuie actualizată continuu, în contextul în care aproximativ 2.500 de specii noi sunt descrise oficial în fiecare an.

Lista exclude, însă, speciile de ciuperci, unele dintre cele mai puțin înțelese componente ale lumii naturale. Micologii - cei care studiază ciupercile - estimează că există în jur de 2,5 milioane de specii, din care au fost catalogate 155.000.

"Cunoaștem mai multe despre suprafața planetei Marte decât știm despre ciupercile de pe această planetă", a declarat Alexandre Antonelli, profesor și director științific la Grădinile Botanice Regale din Kew.

În ritmul actual al procesului de descriere științifică, ar fi nevoie de 750-1.000 de ani pentru a cataloga toate speciile de ciuperci, au spus cercetătorii, care cred că secvențierea ADN-ului și studierea datelor moleculare ar putea ajuta grăbi acest proces.

De le începutul pandemiei de coronavirus, în 2020, oamenii de știință au descris 10.200 de noi specii de ciuperci și peste 8.600 de specii de plante, perioadele de izolare oferindu-le mai mult timp pentru a se concentra asupra exemplarelor descoperite, însă necatalogate.

Antonelli și-a exprimat speranța că acest studiu va încuraja factorii de decizie să ia în considerare plantele și ciupercile în alegerea zonelor ce necesită protecție, în cadrul obiectivului internațional de protejare a 30% din planetă până în 2030, și să nu se concentreze doar asupra animalelor.

"Deoarece plantele și ciupercile reprezintă piatra de temelie a tuturor ecosistemelor vieții umane, credem cu certitudine că trebuie să facem parte din acel proces de identificare a 30x30 - zonele care sunt cele mai importante pentru diversitatea plantelor și ciupercilor", a spus Antonelli.

AGERPRES