Apele terapeutice din comuna Vizantea-Livezi vor putea fi utilizate pentru sănătatea oamenilor, așa cum se întâmpla în urmă cu sute de ani. Proiectul a primit aviz favorabil în Comisia Tehnică a Companiei Naționale de Investiții. Urmează ca ministrul Lucrărilor Publice, Ion Ștefan, să semneze, mâine, sâmbătă, 08.08.2020, ordinul de finanțare și să se organizeze licitația pentru desemnarea constructorului. Va fi o bază de tratament, cu piscină interioară, cu posibilități de tratare a bolilor reumatologice, cu bază sportivă și de recreere. Proiectul total se ridică la 37 de milioane de lei. Ministerul Lucrărilor Publice, prin CNI, asigură o finanțare de 33,5 milioane de lei. Diferența de 3,5 milioane de lei este asigurată de administrația locală. ”MLPDA, prin CNI, susține investițiile pentru revitalizarea turismului balneo. Localitatea Vizantea-Livezi are acest proiect de reconstrucție a vechii stațiuni, de multi ani. Cred ca vrâncenii, ca de altfel toti românii, au nevoie de aceste stațiuni, pentru tratament si relaxare, asa cum și localitățile care beneficiază de aceste bogății naturale, în ape cu proprietăți curative, să le poată exploata pentru o creștere economică și un trai mai bun pentru localnici. În calitate de ministru al lucrărilor publice, voi susține necondiționat toate proiectele de dezvoltare ale Vrancei, fie că vorbim de proiecte ale administrației publice ori ale IMM-urilor”, a declarat Ion Ștefan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației.
În partea de Nord-Vest a judeţului Vrancea, la distanţă de numai 7 Km de Soveja se află Vizantea Mănăstirească, sat ce aparţine comunei Vizantea-Livezi, meleag binecuvântat prin frumuseţea împrejurimilor şi printr-o mare bogăţie: apele minerale de o incontestabilă calitate, dar insuficient valorificate.
Vizăntenii nu cumpărau sare din comerţ, ci şi-o „fabricau” singuri. În punctul Slatina, după cum arată şi numele, se află un izvor sărat foarte concentrat care a fost captat într-o baltă. De aici oamenii veneau şi luau saramura pe care o fierbeau până rămânea sare extrafină. Tot de acolo transportau în butoaie de lemn pentru băi, apa sărată pe care o combinau cu cea din izvoarele sulfuroase şi iodurate de pe Valea Pacurii (Porţiune a Vizăuţiuilui unde se aflau izvoare de ţiţei care astăzi sunt colmatate).
Primele efecte tămăduitoare ale apelor minerale de la Vizantea au fost cunoscute de localnici din timpuri îndepărtate neatestate documentar. În lucrarea „Istoricul băilor minerale Vizantea” prezentată la al Vl-lea congres pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor, ţinut la Focşani între 20-25 septembrie 1909, doctorul păncean RafaiI Rosin arată că avocatul Cohanoski este primul care, în 1866, ia primele probe pentru a fi analizate la Bucureşti, dar rezultatul acestora nu este cunoscut.
În aceeaşi lucrare (p. 8-9) autorul menţionează că „apele de la Vizantea datoresc descoperirea efectelor lor tămăduitoare unei împrejurări şi anume: în anul 1882 veni în Bucureşti, spre a fi internat la Spitalul Colţea, un tinichigiu din Panciu… care suferind de reumatism, neputându-se vindeca la spitalele din provincie, în deznădejdea sa, se adresă ultimei instanţe. Fu primit în serviciul profesorului Marcovici unde stătu 5-6 săptămâni. În cele din urmă, ieşi din spital ameliorat, dar nevindecat, recomandându-i-se de a merge să facă băi minerale calde la una din staţiunile balneare din ţară şi, cum numitul nu avea mijloace suficiente, se întoarse la Panciu. În disperarea lui, aflând că la Vizantea sunt ape care, după spusa ţăranilor, vindecă durerile de picioare, fu adus acolo, mai mult olog, în vara aceluiaşi an (1882)… Încălzi cu bolovani apa minerală luată din toate izvoarele şi, chiar după primele 10 băi observă o ameliorare simţitoare, iar până într-o lună îşi recapătă sănătatea.
În anul 1890 apare la Focşani broşura de 40 de pagini „Analiza apelor minerale Vizantea, judeţul Putna” de farmacistul militar G. Constantinescu care cuprinde primele analize calitative şi cantitative cunoscute, dar numai pentru 6 izvoare din cele 20 existente. În urma acestor analize rezultă că apele minerale de la Vizantea sunt de trei categorii:
a) apă foarte clorurată şi foarte iodurată reprezentată prin izvorul nr. 1
b) apă sulfuroasă, slab clorurată calcică la izvoarele nr. 2, nr. 3 şi nr. 4
c) apă sulfuroasă alcalină, foarte concentrată şi foarte clorurată la ivoarele nr. 5 şi nr. 6
In anul 1896 Direcţia Sanitară cere relaţii asupra apelor de la Vizantea şi, în special, a numărului vizitatorilor din vara anului 1895, care era de 513. Acest număr scade în anul următor la 311 din cauza unui conflict cu autoritatea silvică Soveja şi locuitorii Vizantei, care sunt opriţi de a mai lua apă din izvoarele minerale pentru că aduc stricăciuni lăstărişului din pădurea statului.
Pentru a evita astfel de situaţii, Prefectura face un raport amănunţit în anul 1898 către Ministerul Domeniilor în care se menţionează:
-
apele minerale de la Vizantea, de pe domeniile statului sunt ape a căror superioritate şi eficacitate terapeutică este recunoscută;
-
mulţi suferinzi şi-au găsit acolo vindecarea de diferite maladii;
-
deşi lipsite de orice instalaţie, aceste ape sunt vizitate de foarte mulţi suferinzi convinşi de efectul lor binefăcător;
-
această localitate a devenit o adevărată staţiune balneară, deşi nu i se dă nici o îngrijire;
-
numărul vizitatorilor creşte în fiecare an, astfel că în cei din urmă trei ani au fost 1099 de vizitatori în afară de cei care n-au găsit locuinţe şi au plecat la alte băi. sursa – https://vizantea-livezi.com/un-paradox-statiunea-balneara-vizantea-moare-dupa-120-de-ani/
