Iarna bate la ușă, facturile cresc. Vrâncenii se tem că nu vor putea face față scumpirilor

Primele zile reci din octombrie anunță o iarnă grea, nu doar meteorologic, ci și financiar. Odată cu scăderea temperaturilor, locuitorii județului Vrancea se pregătesc pentru creșteri semnificative ale facturilor la curent electric și gaze naturale, iar mulți se declară revoltați de lipsa unor măsuri concrete din partea guvernanților.Pe fondul unei inflații persistente și a ajustărilor tarifare anunțate de furnizori, costurile pentru încălzirea locuințelor vor fi, în această iarnă, mai mari decât în anii precedenți. Estimările specialiștilor din energie arată o creștere medie cu cel puțin 20% a costurilor la energie electrică și gaze față de iarna trecută.În cartierele din Focșani, oamenii vorbesc deja despre grija zilei de mâine. „Luna trecută am plătit 270 de lei doar pe curentul electric. Iarna asta, dacă sare de 400 de lei, ce mai facem? Avem pensii mici, nu ne ajută nimeni”, spune o pensionară de 68 de ani din cartierul Sud.Ion N., un electrician aflat în șomaj, e și mai tranșant: „Nu mai e vorba de trai decent, e vorba de supraviețuire. Avem copii, avem datorii, și Guvernul stă și se uită. În loc să plafoneze prețurile, mai rău le încurcă”Cei mai mulți vrânceni intervievați spun că măsurile promise de Guvern – precum eventuale compensații pentru consumatorii vulnerabili – vin târziu sau nu sunt aplicabile pentru toată lumea. „Ne tot spun de ajutoare de încălzire. Am fost la primărie, m-au plimbat cu hârtiile, ne-am înregistrat și online dar apoi nu s-au putut face plăți decât tot la ghișeu, pentru ca apoi să mi se spună că nu mă încadrez”, a precizat o femeie din Golești.Între timp, vrâncenii își fac calculele și reduc cheltuielile acolo unde pot. „O să încălzim doar o cameră, și o să stăm cu pătura pe noi”, spune ironic un alt bărbat.Așadar, oiarnă care se anunță lungă și scumpă pune presiune uriașă pe gospodăriile din Vrancea, iar mulți locuitori se tem că nu vor reuși să țină pasul cu scumpirile. Frustrarea crește și, odată cu ea, și neîncrederea în soluțiile promise de guvernanți. (Cristi IRIMIA)