Indicele de disconfort termic urmează să depășească în următoarele 2 zile pragul critic de 80 de unități.

Ce este indicele de disconfort termic?

Indicele de disconfort termic (IDT) este un indicator care exprima efectul combinat al temperaturii si umiditatii aerului asupra organismului uman. Acesta se calculeaza pe baza unei formule care tine cont de temperatura aerului la umbra si de umiditatea relativa a aerului. IDT este exprimat in unitati echivalente cu grade Celsius, dar nu reprezinta o temperatura reala, ci o senzatie termica.

De ce este important sa cunoastem indicele de disconfort termic?

IDT are mai multe praguri de valoare, care indica diferite grade de confort sau disconfort termic. Astfel, pentru valori mai mici de 65, se considera ca exista o stare de confort termic, adica organismul nu resimte nici prea multa caldura, nici prea multa frig. Pentru valori intre 66 si 79, se considera ca exista o stare de alerta termica, adica organismul incepe sa simta efectele caldurii si trebuie sa se adapteze prin hidratare, ventilatie si protectie solara. Pentru valori peste 80, se considera ca exista o stare de disconfort termic accentuat, adica organismul este supus unui stres termic sever, care poate avea consecinte negative asupra sanatatii, cum ar fi deshidratare, insolatie, epuizare sau soc termic.

Cunoasterea IDT ne ajuta sa ne protejam de canicula si sa prevenim eventualele complicatii medicale. De asemenea, ne ajuta sa ne planificam activitatile zilnice in functie de conditiile meteorologice si sa evitam expunerea la soare in orele cele mai fierbinti.

Cum variaza indicele de disconfort termic in functie de factorii meteorologici?

IDT variaza in functie de temperatura, umiditate si viteza vantului. Cu cat temperatura si umiditatea sunt mai mari, cu atat IDT este mai mare. Vantul are un efect racoritor asupra organismului, reducand IDT. De exemplu, pentru o temperatura de 30°C si o umiditate de 50%, IDT este de 78. Daca vantul sufla cu o viteza de 10 km/h, IDT scade la 75.

IDT poate varia si in functie de alti factori, cum ar fi altitudinea, presiunea atmosferica sau radiatia solara. De asemenea, IDT poate fi influentat si de caracteristicile individuale ale fiecarei persoane, cum ar fi varsta, greutatea, starea de sanatate sau gradul de aclimatizare.

Cum ne protejam de indicele de disconfort termic ridicat?

Pentru a ne proteja de IDT ridicat, trebuie sa respectam cateva masuri de precautie, cum ar fi:

– Sa ne hidratam corespunzator, consumand cel putin 2 litri de apa pe zi, evitand bauturile alcoolice, cofeinizate sau carbogazoase.
– Sa ne imbracam adecvat, purtand haine lejere, vaporoase si deschise la culoare, din materiale naturale, care sa permita transpiratia.
– Sa ne protejam capul si ochii de soare, folosind o palarie, o sapca sau o umbrela si ochelari de soare cu filtru UV.
– Sa ne dam cu crema de protectie solara cu factor SPF ridicat pe zonele expuse la soare, cum ar fi fata, gatul, mainile si picioarele.
– Sa evitam expunerea la soare intre orele 11 si 18, cand radiatia solara este cea mai intensa.
– Sa folosim mijloace de racire artificiala, cum ar fi ventilatoarele, aerul conditionat sau dusurile reci.
– Sa evitam efortul fizic intens, care poate creste temperatura corpului si pierderea de lichide prin transpiratie.
– Sa fim atenti la semnele de deshidratare, insolatie sau soc termic, cum ar fi setea excesiva, uscaciunea gurii, lipsa transpiratiei, ameteala, cefalee, greata, varsaturi, slabiciune, puls rapid sau confuzie. In cazul in care apar aceste simptome, trebuie sa ne retragem intr-un loc racoros si umbros, sa bem apa sau bauturi izotonice si sa cerem ajutor medical.

Articolul precedentAlexandra Păcuraru: „E momentul resetării acestei societăți. Trebuie să ne recunoaștem neajunsurile și bolile care ne macină”
Articolul următorGheorghe Piperea, despre Gabriela Firea: „Dacă i s-a întâmplat prim-vicepreședintelui PSD așa ceva, poate să i se întâmple oricui.” Posibilă alianță cu AUR?