Proiectul de anvergură „Vrancea curată”, inițiat de Consiliul Județean Vrancea, este un eșec, după cum spun cei implicați, mai puțin cei care l-au implementat și care se laudă cu el. De zece ani, de la așa zisa „inaugurare”, proiectul este o vacă de muls salarii pentru angajații Asociației Vrancea Curată, formate ad-hoc, dar nu aduce nici un beneficiu comunităților înscrise în el. Inițiat în 2008, proiectul a provocat, de-a lungul timpului, tensiuni pe scena politică vrânceană, s-a derulat în ritm de melc și poate ajunge la anularea finanțării europene. În plus, termenul de finalizare a fost amânat de câteva ori, ultimul fiind 31 decembrie 2019, însă nici de această dată proiectul nu a fost finalizat. Între timp, câmpurile de la marginile comunelor se umplu de gunoaie iar Garda De Mediu Vrancea amendează pe bandă rulantă primăriile pentru poluare. Potrivit comisarului șef al instituției, de la demararea proiectului nu a „scăpat” nici o primărie amendată. Toate acestea se întâmplă pentru că depozitarea gunoiului a fost interzisă în Vrancea, începând cu 2014, când Garda de Mediu a închis rampa de depozitare de la Haret – Vrancea, pentru că era neconformă cu standardele Uniunii Europene în materie. Contractul are o valoare de peste 40 de milioane de euro.

Ce presupune proiectul și de ce e întârziat constant

Proiectul cu fonduri europene „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor”, cunoscut sub denumirea de „Vrancea Curată”, este încă departe de finalizare. Încă de la început, în 2009, proiectul a pornit cu stângul, cu o întârziere de un an, după ce reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Vrancea, în calitate de observatori, au ridicat obiecţii faţă de modul în care instituția condusă de Marian Oprișan a organizat licitaţia pentru studiile de fezabilitate. Acest lucru a determinat Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) să anuleze licitaţia. În următorii ani, au mai avut loc proceduri de licitaţii contestate, ceea ce a dus la o întârziere în realizarea proiectului. Realizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Haret (după ce groapa de gunoi a fost închisă) a presupus construirea unui depozit ecologic de deşeuri, construirea unei staţii de compostare, construirea unei staţii de sortare, construirea unei clădiri administrative, parcare, staţie de alimentare cu carburanţi. Capacitatea totală de stocare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Haret va fi de 1,8 milioane metri cubi, iar durata de viaţă este estimată la 26 de ani. În ceea ce priveşte Staţia de compostare, aceasta va avea o capacitate de 15.000 tone/an. Toate aceste construcţii se vor întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2 hectare. Staţia de sortare de la Haret va permite sortarea diferitelor tipuri de deşeuri şi va contribui la atingerea obiectivelor privind reciclarea, asumate de România ca ţară membră a Uniunii Europene. Se estimează ca aici să poată fi depozitate aproximativ 70.000 de tone de deşeuri.
https://www.youtube.com/watch?v=flLSSgf3Rvk
„Riscăm să facem crescătorii de șobolani”
O altă problemă a fost „aderarea” comunelor la acest proiect. Prin „Vrancea curată”, Consiliul Judeţean se pregătește pentru „introducerea unui sistem de colectare utilizând containere de 240 litri şi 1,100 litri în zonele urbane (colectare de 2-3 ori pe săptămână) şi containere 1,100 litri în zonele rurale (colectarea o dată pe săptămână).

În 27 de comune nu s-a realizat cadastrarea spațiilor pentru punctele de colectare a gunoiului iar 3 comune nu semnaseră, în 2016, când a izbucnit un scandal între Oprișan și câțiva primari, niciun fel de acord cu CJ Vrancea: Țifești, Ciorăști și Andreiașu de Jos. Consiliul Judeţean insista pe soluţia tehnică pe care o alesese şi pentru care a primit finanţare europeană: puncte de colectare în zonele rurale iar ridicarea din aceste locuri o dată pe săptămână. Pentru deșeurile mixte, „sistemul necesită o investiţie pentru aproximativ 4000 de containere şi puncte de colectare. Adiţional, mai sunt necesare 2000 de containere care să fie plasate, la cerere, pentru sectorul industrial, instituţional şi pieţe şi care trebuie achitate de către generatorii de deşeuri”, se arată pe pagina de prezentare a proiectului „Vrancea curată”. Primarii liberali de la Ţifeşti – Gabriel Postolache, Ciorăşti – Nicolae Braicău şi Jariştea – Cătălin Toma (actualmente senator), au acuzat, în 2016, că proiectul administrației județene nu este viabil și că va produce neplăceri beneficiarilor. Neplăcerile vor fi atât de ordin financiar cât și din motive evidente: popularea satelor cu containere de gunoi care vor mirosi din moment ce vor fi golite o dată pe săptămână şi, obligarea localnicilor să-şi transporte singuri gunoiul în punctele de colectare, amplasate în zone circulate.„Riscăm să facem crescătorii de şobolani”, spunea Gabriel Postolache, primarul liberal al comunei Țifești. „Aş vrea s-o văd pe mama domnului preşedinte Marian Oprişan, cu sacul de gunoi în spate, plecând de la km 27 până la Vităneşti, la primul punct de colectare. Riscăm să împuţim Vrancea, riscăm să creem focare de infecţie, riscăm să facem crescătorii de şobolani, care sunt purtători de microbi, de boli, de trichină, de multe altele. Riscăm să trăim printre muşte şi ţânţari, deci se pare că se doreşte acest lucru”, spunea primarul comunei Ţifeşti, Gabriel Postolache.
La rândul său, primarul comunei Ciorăști, Nicolae Braicău, susținea că cei care se ocupă de acest proiect au dat dovadă de neseriozitate și lipsă de respect față de administrațiile comunale și cetățenii din localitățile respective. ”De la Consiliul Județean nu ni s-a răspuns concret la solicitările noastre și nu ni s-a spus care este eficiența pentru cetățenii comunei noastre. S-a demonstrat că reprezentanții Consiliului Județean Vrancea nu sunt în stare să ducă la bun sfârșit acest proiect. Este o corvoadă pentru oamenii din Ciorăști să meargă până la farmacie sau la magazin, pentru strictul necesar, dar cum să mai care sacii/ gălețile cu gunoi până la punctele de colectare? Noi am solicitat transparență și lămuriri dar nu am primit decât amenințări. Măcar la două chestiuni importante să ne răspundă cei de la Consiliul Județean: care va fi costul serviciului de salubritate pentru cetățeni și care va fi modalitatea de execuție a serviciului de salubritate”, susținea Nicolae Braicău.

Vrancea colcăie de gunoaie
În urmă cu două zile, senatorul liberal Cătălin Toma a publicat o filmare cu tone de gunoaie, acuzând eșecul proiectului CJ Vrancea. „În zone precum Adjud, Tănăsoaia, Milcovul, Obrejița, Slobozia Bradului și lista poate continua, în care sunt imagini cu dezastrul ecologic din Vrancea, dezastrul este generat de faptul că programul de management al deșeurilor este sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Ca de obicei, pe tot ce pune mâna Oprișan, se alege praful. În zece ani, Vrancea Curată s-a transformat în Vrancea Murdară. Primăriile nu reușesc să gestioneze situația gunoaielor, costurile devenind tot mai mari din cauza distanței de la locul de colectare la rampă. Cu siguranță, peste câteva luni, înainte de alegeri, cineva va tăia panglica unui proiect costisitor și nefuncțional, făcut pe genunchi, care nu va rezolva problemele de mediu ale județului”, susține parlamentarul.
Ce spun oficialii implicați în proiect

Directorii care se ocupă de implementarea proiectului cu fonduri europene susţin că nu există niciun pericol cu privire la pierderea fondurilor europene şi că Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor va fi un proiect de succes, chiar dacă au trecut 10 ani de la începerea lui. Stadiul acestuia este, în prezent, de 98,82% şi mai sunt de realizat 8 punte de colectare, di cele 597 ale proiectului. Proiectul are o valoare de peste 106 milioane de lei.

La ora actuală, toate primăriile din Vrancea transportă gunoiul la stația de la Muchea – Brăila, care, însă, nu face față miilor de tone aduse din sud-estul țării. În plus, costurile sunt mult mai mari decât dacă gunoiul ar fi transportat în Vrancea, la stația, acum închisă, de la Haret.