Trecerea la ora de iarnă poate afecta sănătatea mintală. Ce semnale transmite organismul

Schimbarea orei și reducerea expunerii la lumina naturală pot influența somnul, energia și starea emoțională. Un medic psihiatru din Iași recomandă atenție la simptomele persistente și menținerea unui stil de viață echilibrat în sezonul rece.

Trecerea la ora de iarnă poate veni cu schimbări care depășesc simpla ajustare a ceasului. Reducerea luminii naturale și modificarea ritmului zilnic pot influența calitatea somnului, nivelul de energie și echilibrul emoțional, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile la tulburări afective.

Codrina Rădulescu, medic specialist psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, atrage atenția că este important să recunoaștem semnalele organismului și să nu ignorăm simptomele emoționale care persistă după schimbarea sezonului.

Potrivit specialistei, sănătatea mintală este strâns legată de ritmul biologic, de mediul înconjurător și de obiceiurile cotidiene. Somnul suficient, expunerea la lumină naturală, mișcarea și menținerea relațiilor sociale pot contribui la o adaptare mai bună în perioada toamnei și a iernii.

Cum influențează trecerea la ora de iarnă organismul

Deși schimbarea orei oferă teoretic o oră suplimentară de somn, organismul trebuie să se adapteze la un nou program, în condițiile în care zilele devin tot mai scurte, iar timpul petrecut în lumina naturală scade.

Aceste modificări pot influența ritmul circadian, mecanismul biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe. Acesta participă, de asemenea, la coordonarea unor funcții precum secreția hormonală, temperatura corporală și procesele cognitive și emoționale.

Lumina are un rol important în reglarea ceasului biologic și a secreției de melatonină, hormon implicat în pregătirea organismului pentru somn. În același timp, expunerea la lumină este asociată cu mecanismele cerebrale care contribuie la reglarea dispoziției și a nivelului de energie.

Din acest motiv, schimbarea programului și reducerea luminii naturale pot fi însoțite de oboseală, somnolență în timpul zilei, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.

Oboseala, iritabilitatea și lipsa motivației, printre semnalele de urmărit

În perioada de adaptare la sezonul rece, unele persoane pot observa că au mai puțină energie, că le este mai greu să înceapă activitățile obișnuite sau că se recuperează mai lent după perioade solicitante.

Printre manifestările care pot apărea se numără:

• oboseala persistentă și scăderea nivelului de energie;

• lipsa motivației și diminuarea interesului pentru activitățile cotidiene;

• iritabilitatea și toleranța mai redusă la stres;

• dificultățile de adormire sau trezirile nocturne;

• somnolența în timpul zilei și senzația de somn neodihnitor;

• problemele de concentrare și memorare;

• creșterea apetitului alimentar, inclusiv a poftei pentru alimente bogate în carbohidrați;

• reducerea activității fizice și tendința de izolare socială.

Aceste manifestări nu apar la toate persoanele și nu indică automat existența unei afecțiuni psihice. În multe situații, ele sunt temporare și se atenuează pe măsură ce organismul se adaptează la schimbările de mediu.

Totuși, dacă simptomele persistă, se intensifică sau afectează viața personală și profesională, este important să fie evaluate de un specialist.

Depresia sezonieră: când tristețea de toamnă poate ascunde o problemă mai serioasă

Reducerea expunerii la lumina naturală poate contribui la apariția sau accentuarea simptomelor depresive la persoanele vulnerabile. În unele cazuri, poate apărea tulburarea afectivă sezonieră, cunoscută și sub denumirea de depresie sezonieră.

Aceasta se caracterizează prin episoade depresive recurente, care apar de regulă într-o anumită perioadă a anului, frecvent toamna și iarna, și se pot ameliora în lunile de primăvară și vară.

Manifestările pot include tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activități care înainte ofereau satisfacție, oboseală accentuată, modificări ale somnului și apetitului, dificultăți de concentrare și retragere din viața socială.

Este importantă diferențierea între o stare trecătoare de melancolie și depresia clinică. Evaluarea medicală ține cont de intensitatea și durata simptomelor, de impactul acestora asupra funcționării cotidiene și de istoricul persoanei.

O atenție suplimentară poate fi necesară în cazul celor care au antecedente de depresie, tulburare bipolară sau alte afecțiuni psihiatrice.

Cine poate resimți mai puternic schimbarea sezonului

Adaptarea la ora de iarnă și la reducerea luminii naturale diferă de la o persoană la alta. Vulnerabilitatea poate fi influențată de factori biologici, psihologici și sociali.

Persoanele cu un program de somn neregulat, cele care lucrează în ture sau cele care petrec puțin timp în aer liber pot resimți mai intens modificările. De asemenea, stresul cronic, suprasolicitarea profesională, anxietatea și dificultățile de adaptare pot îngreuna gestionarea schimbărilor sezoniere.

Reducerea interacțiunilor sociale și tendința de a petrece mai mult timp în interior pot accentua, la rândul lor, stările de disconfort emoțional.

Ce putem face pentru a ne proteja sănătatea mintală în sezonul rece

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate ajuta organismul să se adapteze mai ușor la schimbarea sezonului. Medicul psihiatru recomandă acordarea unei atenții speciale somnului, mișcării și expunerii la lumină naturală.

Menținerea unui program regulat de somn este unul dintre pașii importanți. Orele de culcare și de trezire ar trebui păstrate, pe cât posibil, constante, inclusiv în zilele libere.

Petrecerea timpului în aer liber, mai ales în prima parte a zilei, poate contribui la sincronizarea ritmului circadian. Chiar și plimbările regulate pot reprezenta o modalitate practică de a include mai multă mișcare și lumină naturală în rutina zilnică.

Activitatea fizică poate susține echilibrul emoțional, poate reduce tensiunea psihică și poate contribui la îmbunătățirea somnului.

La fel de importantă este menținerea relațiilor sociale. Contactul cu familia și prietenii, precum și continuarea activităților plăcute, pot limita tendința de izolare care apare uneori în sezonul rece.

Când este recomandat consultul unui medic psihiatru

Dacă tristețea, anxietatea, lipsa energiei sau tulburările de somn persistă ori afectează activitatea profesională, relațiile personale și desfășurarea activităților obișnuite, este recomandată o evaluare de specialitate.

În anumite situații, fototerapia, care presupune expunerea controlată la o lumină artificială de intensitate specifică, poate fi o opțiune pentru tratarea tulburării afective sezoniere. Utilizarea acesteia trebuie însă stabilită în funcție de indicația medicală, cu precauții suplimentare pentru persoanele cu tulburare bipolară.

Tratamentul medicamentos nu este necesar pentru orice schimbare temporară a dispoziției, dar poate fi recomandat de medic atunci când este identificată o afecțiune psihiatrică.

Apariția gândurilor de autovătămare sau suicid impune evaluare medicală de urgență.

Trecerea la ora de iarnă nu provoacă, în sine, boli psihice, însă schimbările luminii naturale și ale ritmului biologic pot influența starea emoțională. Recunoașterea timpurie a simptomelor, menținerea unor obiceiuri sănătoase și solicitarea ajutorului de specialitate atunci când este necesar sunt esențiale pentru protejarea sănătății mintale.