Pe ce țări se bazează Klaus Iohannis în candidatura pentru conducerea NATO

Președintele României își termină anul acesta mandatul și are destule șanse să acceadă la șefia celei mai puternice organizații militare din lume, coordonată de Statele Unite ale Americii. 

Surse demne de încredere” dezvăluie pentru publicația Deutsche Welle că Iohannis are susținerea Ungariei, Bulgariei, iar restul țărilor din fostul Pact de la Varșovia ar putea să-i ofere suportul. Dar sprijinul cel mai important în toată ecuația ar putea să vină de la Turcia, care e a doua forță militară în NATO.

„22 de state și-au declarat susținerea pentru Mark Rutte, dar numai Ungaria anunțase până azi că nu-l vrea pe primul ministru olandez în fruntea NATO. Binomul România-Ungaria este primul care mizează pe Klaus Iohannis. Ar putea urma Bulgaria, al cărei acces în Schengen a fost blocat ani la rând de Olanda, avându-l în frunte pe Rutte. Apoi, restul statelor din fostul Pact de la Varșovia ar putea să se alinieze în spatele României. Diplomați loiali președintelui Iohannis s-ar afla deja la Washington pentru a pregăti terenul iar Turcia , care are a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, ar fi de partea României, potrivit unor surse demne de încredere. Totuși, dacă Rutte nu-și retrage candidatura e greu de crezut că Statele Unite și celelalte mari puteri și-ar retrage sprijinul pentru acesta, după ce au anunțat public că-l susțin”, scrie sursa citată.

Deutsche Welle scrie și de varianta în care Mark Rutte este scos din ecuația pentru șefia NATO.

„În același timp, nu e exclus ca premierul olandez să fie mai interesat de funcția de șef al Consiliului European, scaun care e pregătit pentru cineva din zona de centru-stânga, cum e premierul Olandei, de vreme ce popularii europeni își păstrează conducerea Comisiei”, se arată în articol.

Premierul Olandei este favorit

Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianţa Nord-Atlantică din 2014 şi care va demisiona în septembrie. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas şi ministrul leton de externe Krisjanis Karins îşi exprimaseră interesul, dar se pare că au renunţat să mai candideze, scrie AFP, arată Agerpres.

Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaţionalist de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura lui Rutte, aminteşte EFE.

Iohannis, anunț pe final de mandat

Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a anunţat marţi că a decis să intre în competiţia pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, îl are drept contracandidat pentru şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte. Anunţarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculaţiile privind intenţiile sale pentru momentul în care mandatul său de şef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, comentează DPA.

Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, asumându-şi această candidatură în numele României. El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.

Opoziția, în schimb, nu-i dă nicio șansă președintelui să ajungă la conducerea Alianței Nord-Atlantice.

„Din toate informațiile pe care le avem, nu există șanse pentru această candidatură. Cele mai puternice state din NATO s-au pronunțat pentru domnul Rutte. Probabil e doar un gest care să-i permită negocierea unei alte funcții. După cum știm pentru Klaus Iohannis este esențial să-și găsească un job după Cotroceni, iar în funcție de asta se pun și alegerile în România, mai nou”, a declarat pentru Europa Liberă vicepreşedintele Uniunii Salvați România, Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt al partidului.

Poziția României în estul flancului NATO

România şi alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat un program ambiţios de modernizare prin achiziţionarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenţia spaniolă de presă.

Aflat în prima linie de la invazia rusă în Ucraina, Bucureştiul își poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru a-şi moderniza apărarea.

România, care se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova (un stat care nu este membru NATO) la Marea Neagră, a dobândit o importanţă strategică sporită de la începutul războiului, comentează şi AFP.

Cu ajutorul ţărilor aliate, ea dispune de un centru regional de pregătire pentru piloţii americani de vânătoare F-16. Ucraina, care spune că are nevoie de aceste avioane pentru a lupta împotriva armatei ruse, va trimite oameni acolo în următoarele luni.

În total, peste 5.000 de soldaţi NATO sunt dislocaţi în România, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare contingent de forţe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. Franţa este naţiunea cadru pentru misiunea Eagle, care are ca scop protejarea teritoriului Alianţei împotriva oricărui posibil atac rusesc.

Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre. Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziţie în cadrul alianţei, scrie EFE.

În prezent, România este reprezentată la nivel înalt în cadrul NATO de Mircea Geoană, secretar general adjunct.